Aici intentionez sa adun locatiile unor zacaminte minerale nemetalifere din tara si din tarile vecine.
Jos de tot, poze de la expozitia de minerale de la Timisoara 19.02.2011 din cladirea Operei
Alabastru
depozitul de alabastru de la Romos,jud.Hunedoara
Andezite
Rosia Montana si Musca din judetul Alba Zacaminte reprezentative Aciuta si Leasa, jud. Arad ,Suseni, jud. Harghita si Cerepes-Sovata, jud. Harghita Pe teritoriul localitatilor Rosia Montana si Musca din judetul Alba se contureaza un centru de activitate andezitica, regiunea Musca se incdreaza in poligonul aurifer al Muntilor Apuseni. Pe paraul Bailor, in partea de SV a orasului Deva, se gaseste un corp de andezite In corpul subvulcanic Valea Morii Noua din grupul minier Brad, judetul Hunedoara.
Argile comune
Zacamantul Hinova ,Jud. Mehedinti
argile comune la Chişcădaga, Brad, Brănişca, Izlaz-Baia de Criş, Zeicani jud.Hunedoara
argila comuna (pentru caramida): Episcopia Bihor, Ceica, Beius, Valea lui Mihai, Cordau;
Argile bentonitice
Zacamantul Tufari Zona Mala Jud.Bihor
Banatitele( granodiorite,granite banatitice)
zona Moldova Noua -; Sasca Montana -; Oravita -; Dognecea.
Bentonita
bentonita la Gurasada, Roşcani, Sântămăria de Piatră şi Măgura-Jeledinţi din Jud. Hunedoara
Calcare
Zacamantul Baia de Arama - Apa Neagra Zacamantul Cazanele Mici-Ogradena Zona Gura Vaii-Spineanu Zacamantul Bahna Zona Godeanu-Marga-Podeni Zona Rudina
Dacit
Dacite se găsesc la Valea Agrişui și Iara jud. Cluj Forma de zacamânt a dacitelor este filonul, lacolitul, si sillul . Dacitele apar în Muntii Apuseni si în Muntii Rodnei.Zacaminte:1. Judetul Bistrita Nasaud: Poiana Ilvei II; Poiana Ilvei – Lunca Seaca; Poiana Ilvei –Magura Sturzii; Sângeorz Bai II; Tunel – Magura Ilvei; Valea Cormaia – Km 5;Zagra.2. Judetul Caras Severin: Strajut – Valea Mare.3. Judetul Cluj: Bologa (Comuna Poieni); Morlaca; Poieni.4. Zacaminte reprezentative Poiana Ilvei, jud. Bistrita Nasaud
Diorite
Dioritele apar în partea de nord a Muntilor Zarand, în Carpatii Meridionali, înMuntii Apuseni, în Banat si în Dobrogea de Nord (Greci).Zacaminte:1. Judetul Arad: Paulis; Soimos.2. Judetul Caras Severin: Forotic.3. Judetul Salaj: Moigrad.Zacaminte reprezentativeSoimos, jud. Arad
Gabrouri
Zacamantul Iuti, jud.Mehedinti
Gnaise si Cuartite
In versantii vaii Torovat
Granite
Zacamantul Mala Zona Ogradena Zona Sichevita Granitul se exploatează la Măgura Ierii şi Surduc,Bentonită se găsește la Borzeşti,jud.Cluj Granitele formeaza masive importante în Muntii Apuseni, Carpatii Meridionali si în Dobrogea de Nord.Zacaminte:Granit ornamental 1.Judetul Caras – Severin: Toplet.2.Judetul Tulcea: Dealul Serparu; Greci - Extindere. Granit pentru constructii1.Judetul Arad: Radna.2.Judetul Bihor: Pietroasa.3.Judetul Caras Severin: Crusovita; Iablanita; Valea Cernei – Seracova; ValeaPorcului.4.Judetul Gorj: Meri; Plesa – Porceni.5.Judetul Mehedinti: Mala - Eselnita.6.Judetul Satu Mare: Valea Lupului – Homoroade.7.Judetul Tulcea: Atmagea; Caprarie; Caprarie – Macin; Izvoarele Macin – VII;Macin – Derea – Anton Suluk; Turcoaia – Iacobdeal.5. Zacaminte reprezentative Turcoaia, jud. Tulcea Plesa-Porceni, jud. Gorj
Granodiorite
se întâlnesc în Muntii Vladeasa, la Baita Bihor, Savârsin, în Poiana Rusca si în Banatul de Vest.Zacaminte:1.Judetul Bihor: Pietroasa.2.Judetul Brasov: Zarnesti - Dealul Blidarului.3.Judetul Caras Severin: Bradisoru de Jos (perimetrul I); Bradisoru de Jos(perimetrul I); Surduc – Banat.4.Judetul Cluj: Valea Lungii – Valea Draganului.5.Judetul Tulcea: Greci – Macin, Greci (Piatra Imbulzita).5. Zacaminte reprezentative Greci, jud. Tulcea Maidan, Bradisoru, jud. Caras-Severin Zarnesti, jud. Brasov
Gips
Călanul Mic, zona Brad jud.Hunedoara
Gresii
Zacamantul Gura Vaii Zona Ogasul Popii
In jud. Covasna :Din gresii mai friabile sunt constituite vârfurile Şandru Mare (1640m), Nemira Mare (1649m) etc.,
gresia de Siriu, stratele de Zagon, şisturile negre şi gresia de Tarcău, mai la est
Munţii Bodocului a căror parte centrală şi nordică se situează la înălţimi de peste 1200 m , sunt constituiţi din gresii, microconglomerate şi marne de vârstă cretacică aparţinând zonei interne a flişului.
Marne
Zacamantul Carabasita-Gura Vaii Zona Slatinicul Mare-Virciorova
Nisipuri si Pietrisuri
Zacamantul Mraconia Zacamantul Pitulasi -Molovat Zacamantul Schela Cladovei Zona Gruia Zona Tismana
Nisip de quart,quartite
zacaminte de cuartite sunt in Dobrogea, pe teritoriul comunei Turcoaia, in culmea Priopcea, de unde se exploateaza in cariera Cerna Principalele zacaminte de nisip cuartos se gasesc in comuna Aghiresu, jud. Cluj, Miorcani, jud. Botosani, la Valenii de Munte, jud. Prahova si in alte peste 100 localitati. Nisipul cuarţos de la Făgetu Ierii ,jud.Cluj
Perlit
Orasul Nou si Coca (judetul Satu Mare) - În acesta regiune activitatea vulcanica a început cu piroclastite si riolite cu structura perlitica. Roca este sticloasa, usoara,compacta, partial alterata (început de caolinizari, bentonitizari si limonitizari).Unele perlite sunt cantonate între strate de bentonite, unde se observa trecerile gradate dintre ele.Zacaminte:Judetul Satu Mare: Orasu Nou – Sector Dealul Ciap; Orasu Nou – Dealul Negru;Orasu Nou – Mujdeni; Orasu Nou – Sector Dealul Patrat; Orasu Nou - SectorMedies Nord; Orasu Nou - Sector Medies Vii; Orasu Nou - Sector Orasu Nou – VII;Orasu Nou - Sector Valea Adânca; Orasu Nou - Sector Nados.Zacaminte reprezentative Orasu Nou, jud. Satu Mare
Porfire
Pe valea Selschi, localitatea Sieu jud. Maramures
Scoria de mina
la Schitu-Golesti, de la intrarea in Campulung Muscel
Serpentinite
Zona Ogasul lui Petru-Gura Vaii Ogradena - Svinita (judetul Mehedinti) - Serpentinitele apar în complexul rocilor ofiolitice.Zona Resita - Secu (judetul Caras - Severin) - Serpentinitele sunt masive,compacte, fibroase, de culoare verzuie - oliv, provenite prin serpentinizarea unor amfibolite. Se prelucreaza usor si se lustruiesc bine, obtinându-se obiecte de arta si obiecte decorative.Alte serpentinite exploatabile apar în Carpatii Meridionali (Paiusi, Mândra,izvoarele Latoritei, valea Jietului, Baia de Arama, Voineasa, Petrimanu, Muntii Sebesului, etc.).4. Zacaminte reprezentative Tisovita, jud. Mehedinti (serpentinita magneziana)
Sienite cu nefelin
In România, sienite cu nefelin potential valorificabile apar în Carpatii Orientali, la Ditrau si în Carpatii Meridionali, la Malaia.5. Zacaminte reprezentativeValea Ditraului, jud. Harghita Jud. Arad cariera de marmura de la Moneasa cariere de pietris la Ghioroc cariera de caolin de la Agrisu Mare cariera de dolomit de la Galsa cariera de granit de la Radna cariera de piatra de andezit-trachit (la Leasa Mocrea, Paulian, Sebis si Talagiu) cariera de diorit de la Paulis Jud.Bihor granodiorit: Pietroasa, V. Aleu
Andezite Pe teritoriul localitatilor Rosia Montana si Musca din judetul Alba se contureaza un centru de activitate andezitica, important mai ales din punct de vedere al mineralizatiei de tip diseminare cuprifera. Regiunea Musca se incdreaza in poligonul aurifer al Muntilor Apuseni. Aici, in corpul subvulcanic de andezite cuartifere se observa o mineralizatie difuza, cu pirita, calcopirita. Pe paraul Bailor, in partea de SV a orasului Deva, se gaseste un corp de andezite in care, pe o fractura, s-a introdus un alt corp andezitic, purtator al unui zacamant de cupru, in forma de lentila subtiata in jos. Acesta este alcatuit din andezite brecifiate si breci si este afectat de numeroase falii. In realitate, este un filon principal de calcopirita avand in jurul lui o retea foarte densa de filonase milimetrice, scurte care se incruciseaza in masa andezitului caolinizat si sericitizat ca o retea. Mineralele metalifere sunt calcopirita, bornitul, covelina, etc. In adncime, s-a descoperit un al doilea corp andezitic cu tendinta de ingrosare si imbogatire unde a aparut si molibdenit. In zona de oxidare a zacamantului au fost identificate minerale ca: malachit, azurit, limonit si hematit.
ARGILELE Argilele sunt unele dintre cele mai raspandite roci de pe suprafata pamantului, fiind roci sedimentare cu structura foarte fina, cu granule mai mici de 0.002 mm, alcatuite dintr-un amestec complex de minerale argiloase: caolinit, illit, montmorillonit, etc. Acestea sunt silicati de aluminiu sau de magneziu hidratati, realizati din alterarea feldspatilor si a altor silicati. Acestora li se adauga muscovit, feldspati, minerale grele (zircon, ilmenit, rutil, magnetit, granati, etc), fragmente de cochilii precum si alte minerale diagenetice ca sulfuri, glauconit, calcit, apoi particule foarte fine de minerale nealterate provenite din roca initiala, din complexe coloidale silicatate, hidratate, precum si din resturi de substante organice. Pe baza continutului de oxid de aluminiu, se deosebesc urmatoarele categorii de argile: - argile superbazice cu peste 40% Al2O3 - argile bazice cu 30 -; 40 % Al2O3 - argile semiacide cu 15 -; 30 % Al2O3 - argile acide cu 5 -; 15 % Al2O3 Compozitia chimica a argilelor variaza in functie de mineralele pe care le contin. Principalii componenti chimici sunt: oxidul de siliciu, oxidul de aluminiu, oxidul de fier, de calciu, de magneziu, de sodiu si de potasiu. Argilele caolinoase inferioare Argilele caolinoase din Dobrogea au o culoare galbuie, uneori roz. Ele sunt formate din caolinit, haloisit, montmorillonit, muscovit, din alte minerale si roci ca impuritati (nisip, calcar, oxizi de fier), precum si din particule din rocile de provenienta care nu au fost dezagregate. Argilele caolinoase pot avea o finete foarte avansata, fiind corespunzatoare din acest punct de vedere, pentru fabricarea hartiei. Argilele superbazice si bazice (argile refractare) se folosesc pentru fabricarea produselor refractare de samota si pentru fabricarea produselor de ceramica fina.
BANATITELE Prin fundamentul de sisturi cristaline al sinclinalului de calcare din Banat strabate un masiv de roci eruptive banatitice, puse in loc in cretacicul superior, reprezentand partea superioara a unui lacolit (corp intrusiv in forma de ciuperca) ce apare in prezent in partea de nord a regiunii, formand masivul Bocsei. Acesta este format in mare parte din granodiorite si, in masura mai mica, din granite banatitice. In aureola de contact a intruziunilor banatitice au luat nastere sulfurile polimetalice din zona Moldova Noua -; Sasca Montana -; Oravita -; Dognecea. Masele de banatite apartin aliniamentului de mase intrusive care incep din regiunea Ocna de Fier -; Dognecea, continuand cu Oravita, Sasca Montana si pana la Moldova Noua, jud. Caras -; Severin. Directia lor este N -; NE -; S -; SV, in lungul importantei linii tectonice Oravita -; Moldova Noua, pe linia de contact intre banatite si calcarele cristaline. Desi continutul in cupru este mic, rezervele sunt foarte mari, si astfel o roca obisnuita, banatitul, a intrat in randul minereurilor metalifere.
BAZALTUL Este roca vulcanica cea mai abundenta din scoarta terestra, avand o culoare neagra -; cenusie si fiind constituita din plagioclazi, augit, amfiboli, olivina, silicati de fier si de magneziu. Platourile de bazalt sunt stive groase, cu foarte larga extindere, constituite din lavele de origine profunda, aparute in zonele de expansiune ale scoartei. Se afirma ca prima scoarta terestra a fost alcatuita din bazalt, care s-a transformat la o temperatura de solidificare de 1000º C. Bazaltul, o piatra comuna, utilizat in special pentru confectionarea unor calupuri pentru pavarea strazilor, a devenit o materie prima pentru numeroase utilizari superioare. Astfel, s-a reusit sa se fabrice si hartie din bazalt. Cu ajutorul unei instalatii speciale se trag fire subtiri din bazalt topit. Un strat din aceste fire se impregneaza cu rasini formaldehidice, rezultand un semifabricat asemanator hartiei carbon; in urma unor prelucrari ulterioare se obtine hartie alba. Hartia din piatra are urmatoarele calitati : este de cinci ori mai subtire decat hartia obisnuita, este mai rezistenta, ceea ce permite marirea turatiei rotativelor si nu este sensibila la frig, caldura, umiditate sau la indoire. La noi in tara, zacaminte de bazalt se gasesc la Racos (jud. Brasov), Sanovita, Lucaret (jud. Timis)Zabrani (jud. Arad), etc. La Racos se mai gasesc zacaminte de csorii bazaltice. Acestea au luat nastere din larvele expulzate in aer si racite brusc, astfel ca roca a ramas cu numeroase vacuole asemanatoare zgurilor. Din aceste zacaminte se pot extrage blocuri de diferite dimensiuni, foarte usoare, care pot fi utilizate cu succes in constructii, la prepararea betoanelor.
CALCARUL Piatra de var sau calcarul este o rocamonominerala, carbonatata, alcatuita predominant din calcit (carbonat de calciu), ajungand pana la 99% (55% oxid de calciu si 43.5% dioxid de carbon). Calcarele sunt roci sedimentare organogene, de precipitatie chimica sau biochimica. Cele mai numeroase sunt alcatiute din cochilii de animale sau resturi de alge calcaroase sau corali.
CUARTITELE SI NISIPUL CUARTOS Curtitele sunt roci metamorfice formate prin metamorfozarea unor gresii cuartitice in care cimentul de legatura este silicios (silice amorfa hidratata). Continutul lor oscileaza intre 97 si 99.4 % oxid de siliciu. Pe langa utilizarile obisnuite ale cuartitelor de a se obtine caramizi refractare, abrazivi, un aliaj de aluminiu si oxid de siliciu (siluminiu), in ultimul timp acestea sunt folosite pentru extragerea siliciului metalic. In Romania, cele mai importante zacaminte de cuartite sunt in Dobrogea, pe teritoriul comunei Turcoaia, in culmea Priopcea, de unde se exploateaza in cariera Cerna. Principalele zacaminte de nisip cuartos se gasesc in comuna Aghiresu, jud. Cluj, Miorcani, jud. Botosani, la Valenii de Munte, jud. Prahova
DOLOMITELE SI CALCARELE DOLOMITICE Dolomitele sunt roci sedimentare carbonatice asemanatoare cu calcarele, care, macroscopoic, se pot deosebi greu de acestea. Ele sunt roci biminerale, alcatuite deci din carbonat de magneziu si carbonat de calciu. In fuctie de variatia continutului in cei doi componenti se gasesc in natura numeroase varietati litologice: dolomite cu calcit (10-15%), dolomite calcaroase (15-25%). In general, dolomitele sunt mai dure si mai rezistente la actiunea acizilor.
GABROURILE In regiunea Cazanesti-Ciungani (Muntii Drocea) din jud. Hunedoara cercetarile geologice au pus in evidenta importante rezerve de gabrou cu magnetit titano-vanadifer. Este pentru prima data cand in tara noastra o roca bazica obisnuita va deveni un bun minereu de fier. Aceasta roca are culoare neagra, putandu-se observa cu ochiul liber cristale stralucitoare de magnetit. Vanadiul a intrat in reteaua magnetitului. Titanul si vanadiul pot ramane in fonta sau pot fi trecute in zgura (in special vanadiul), de unde ar urma sa fie apoi extrase.
GIPSUL Aceasta roca sedimentara de precipitatie, sulfat natural hidratat de calciu contine 32.5% oxid de calciu, 46.6% oxid de siliciu si 20.9% apa. Se gaseste in natura sub forma de gips zaharoid, foarte curat, dar de cele mai multe ori amestecat cu diferite impuritati: argila, nisip, materii organice, etc. Cand este compact, larg cristalizat si curat, se numeste alabastru. Anhidridul, sulfatul natural de calciu, se gaseste la noi in tara in zacamintele de gips de ls Stanesti-Corbsori (jud. Arges) si Maneciu-Ungureni-Cerasiu (jud. Prahova), sub stratele de gips, la peste 200M adancime.
GRANITELE Aceste roci magmatice sunt bogate in cuart(20-70%), feldspatii dominand asupra mineralelor feromagneziene. Astfel, granitele mai contin: feldspati alcalini intre 5 si 13%, feldspati calco-sodici 1-3% si minerale femice 1-6% (amfiboli si piroxeni). Granitele sunt produsele de cristalizare ale unei magme, unele dintre ele fiind de origine metamorfica (metasomatica). Ca minerale accesorii se gasesc zircon, turmalina, granati, epidot, iar analizele chimice globalearata urmatorii componenti chimici: oxid de siliciu, oxid de aluminiu, oxid de fier divalent, oxid de fier trivalent, oxid de mangan, oxid de calciu, oxid de sodiu, oxid de potasiu. Aceste roci sunt utilizate deocamdata ca materiale de constructii, placaje, socluri de monumente, la extragerea de feldspati potasici si altele.
HORNBLENDITELE In masivul Ditrau din jud. Harghita se gasesc diferite tipuri de roci datorita procesului de diferentiere magmatica. Se presupune ca, initial, a avut loc o intruziune de magma bazaltica normala, care a dizolvat calcarele si dolomitele, trecand astfel la o topitura alcaligabroica. Prin procesul de diferentiere magmatica, partile melanocrate s-au separat gravitational la partea inferioara a rezervorului si astfel, din magma bazica si ultrabazica ramasa, auluat nastere, prin consolidare, hornblenditele cu olivina. In comuna Jolotca, jud. Harghita, se gasesc importante masive de roci bazice numite hornblendite, de culoare neagra sau bruna cu nuante verzui, care au un continut de 12% fier si 2-4% titan. Incercarile recente de laborator au dovedit ca fierul se poate extrage magnetic, rezultand si un concentrat de apatit.
ROCILE ZEOLITIFERE Una dintre curiozitatile mineralelogice o reprezinta rocile zeolitifere, zeolitii fiind aluminosilicati naturali hidratati. Retelele cristaline ale acestor minerale sunt capabile sa adaposteasca diferite substante chimice. Zeolitii au o structura cristalina sub forma de retele tridimensionale, cu goluri in forma de canale constituind adevarate capcane si retinand diferite molecule sau atomi, care au aceleasi dimensiuni cu ale cavitatilor. Volumul porilor la cristalele de zeoliti poate ajunge pana la 50% din volumul total al cristalelor. Zeolitii naturali, precum si alti scimbatori de ioni sintetici ce se fabrica astazi au numeroase utilizari: dedurizarea si demineralizarea apelor, determinari analitice, diferite procedee hidrometalurgice (extragerea diferitelor metale).
PERLITELE In timpul unor efuziuni vulcanice submarine de lave acide,vascoase, se produce o racire brusca a acestora, favorizand formarea unei sticle vulcanice cu numeroase fisuri minuscule, concentrice, care dau rocii aspectul unui aglomerat de perle, de unde si numele de perlit, de culoare cenusiu-verzuie. Aceste roci pot lua nastere si in cazul in acre lavele acide s-au depus pe un teren umed. Datorita compozitiei mineralogice, structurii si mai ales apei de constitutie (4%), perlitele au proprietatea ca, la un soc puternic, sa expandeze, adica sa devina poroase. Perlitul brut se concaseaza, se macina si se cerne, obtinundu-se diferite granulatii. Acestea se preincalzesc (pe granulatii stranse) si apoi sunt supuse unui soc termic, la 950 -; 1250º C, in cuptoare rotative sau statice, orizontale sau verticale, de obicei in contracurent. Se obtine astfel o masa cu un volum de 10 -; 15 ori mai mare decat cel initial, datorat evaporarii apei de constitutie. Perlitul expandat se raceste, se desprafuieste intr-o instalatie numita ciclon, iar materialul grob se claseaza pe diferite site, obtinandu-se granulatiile dorite. Acest produs finit are o greutate specifica aparenta de 50 -; 300kg/m3, fiind un material ideal pentru izolatii termice si fonice. Chiar adaugat in tencuieli subtiri, este un bun izolant. Mai poate fi utilizat ca material filtrant in industria chimica, umplutura termoizolanta la frigorifere si vagoane frigorifice, suport pentru ingrasaminte chimice sau pentru insecticide, aditiv pentru industria textila sau a vopselelor, adaos in mase ceramice de caramizi sau chiar in siderurgie.
Tuful vulcanic Principalele zone în care sunt exploatate tufurile sunt în judetele Bistrita Nasaud,Brasov, Cluj, Prahova, Salaj, Vâlcea (Malu Alb-Fedelesoiu, Govora-Bunesti-Bârlogu, Ocnele Mari). Zacaminte tufuri industriale:1.Judetul Arges: Badaranca – Matau; Matau.2.Judetul Bistrita Nasaud: Cepari – Liviu Rebreanu; Liviu Rebreanu.3.Judetul Brasov: Persani.4.Judetul Cluj: Paglisa; Tioc – Cornesti.5.Judetul Maramures: Valea Morii – Barasana.6.Judetul Prahova: Slanic (Piatra Verde).7.Judetul Salaj: Mirsid – Ortelec (zona nordica); Mirsid Sud.8.Judetul Vâlcea: Dealul Goruneni – Ocnele Mari; Gatejesti – Govora; Govora Sat(Dealul Scoc); Traistari – Ocnele Mari. Zacaminte reprezentative: Persani, jud. Brasov,Paglisa, jud. Cluj,Slanic (Piatra Verde), jud. Prahova Judetul Harghita dispune de bogate resurse naturale: lemn, minereu de fier, pirita cuprifera, sare, caolina, basalt, andezit si carbine. Subsolul judetului contine zacaminte de tuf vulcanic ( Balan si Jolotca ), sare ( Praid ), caolin ( Harghita Bai ), argile ( Corund, Suseni, Odorheiu-Secuiesc ), bazalt ( Toplita si Galautas ), calcar compact ( Izvorul Mures si Lazarea ), andezit ( Chileni, Voslobeni, Vlahita si Praid ) si travertine ( Borsec ). Rezervatii si monumente ale naturii Mlastina de la Valea Mijlocie, în lunca Oltului, la sud de Tusnadul Nou, unde creste mesteacanul pitic, element siberian la cel mai sudic punct din lume. Mlastina de la Sâncraieni-Ciuc, (la 7 km de Miercurea Ciuc), alimentata permanent cu apa calduta. Alte rezervatii si monumente ale naturii: Mlastinile Benes de la Tusnad, Mlastina „Dupa Lunca” de la Voslabeni, Muntele de sare de la Praid, Dealul Melcului de la Corund. 1. Cilibia, jud. Buzău (nisip şi pietriş), 2. Bucşani, jud. Dâmboviţa (nisip şi pietriş), 3. Ioneşti – Brăneşti – Jiu, jud. Gorj (nisip şi pietriş), 4. Mihăieşti nord, jud. Cluj (nisipuri silicioase şi nisipuri caolinoase), 5. Cicir II, jud. Arad (nisip şi pietriş), 6. Dealul Măgurici, jud. Braşov (scorie bazaltică), 7. Chervant, jud. Tulcea (calcare industriale şi de construcţii), 8. Dorobanţu, jud. Tulcea (calcare industriale şi de construcţii), 9. Dealul Imalacu, jud. Tulcea (calcare industriale şi de construcţii), 10. Şumuleu, jud. Harghita (minereuri metalifere), 11. Lăpuşnicu Mare-Şopot, jud. Caraş-Severin (minereuri metalifere), 12. Morlaca, jud. Cluj (dacit), 13. Merii Mogoşani, jud. Dâmboviţa (nisip şi pietriş), 14. Ulieşti, jud. Dâmboviţa (nisip şi pietriş), 15. Greci, jud. Dâmboviţa (nisip şi pietriş), 16. Orlat Văieruga, jud. Sibiu (nisip şi pietriş), 17. Ciceu, jud. Harghita (andezite), 18. Pietroasa Valea Lazului, jud. Bihor (granodiorit)etc. 19. Valea Mare, jud. Tulcea (granit) 20. Valea Lui Manole, jud. Tulcea (granit) 21. Valea Teilor, jud. Tulcea (granit) 22. Vărăria, jud. Tulcea (calcar) 23. Valea Rea, jud. Tulcea (granit) 24. Malnaş, jud. Covasna (andezit industrial)
Pozele urmatoare sunt de la expozitia de minerale de la Timisoara 19.02.2011 din cladirea Operei. Faceti click pe poze dupa care click pe " Eredeti méret megtekintése " pentru a marii pozele.
